Publication date: Month 24, 2025
Author: Adela Craciun, SCOALA CONIL
Cuprins
Prezentare generală a Pachetului de Lucru 4
Pachetul de Lucru 4 (WP4) s-a concentrat pe asigurarea utilizării eficiente a noilor materiale educaționale dezvoltate pentru prevenirea risipei alimentare în școlile primare din regiunile participante. Obiectivul principal a fost sprijinirea profesorilor prin proiectarea unor module de lecție, a unui Ghid al Profesorului ușor de utilizat și a unor mecanisme de formare care să permită integrarea temei risipei alimentare în curriculumul școlar obișnuit, fără a adăuga sarcini suplimentare.
WP4 a fost structurat în trei etape principale:
- A6 – Faza de Co-creare (noiembrie 2024)
- A7 – Dezvoltarea Modulelor și Materialelor (decembrie 2024 – august 2025)
- A8 – Formare și Finalizare (august 2025 – septembrie 2025)
Acest pachet de lucru a asigurat că resursele educaționale sunt nu doar de înaltă calitate, ci și ușor de utilizat, atractive, incluzive și ușor de implementat de către profesori în toate regiunile partenere.
Obiectivul general al Pachetului de Lucru 4 a fost acela de a permite profesorilor să integreze eficient educația privind risipa alimentară în practica lor didactică, prin materiale bine concepute care necesită un efort minim de pregătire suplimentară. Mai exact, pachetul de lucru a urmărit identificarea așteptărilor și nevoilor profesorilor legate de materialele de predare pe tema risipei alimentare prin sesiuni de co-creare, stabilirea modului în care subiectul ar putea fi integrat în curriculumul existent folosind sarcini ludice, bazate pe discipline, și colectarea sugestiilor profesorilor privind modalitățile de implicare a părinților și a mediului educațional extins.
De asemenea, și-a propus să se asigure că cele trei module de lecție sunt relevante și aplicabile în toate regiunile partenere, să dezvolte planuri de lecție și un Ghid al Profesorului care să fie practice, atrăgătoare și accesibile, și să extindă impactul Jocului în cadrul curriculumului, astfel încât acesta să nu fie folosit o singură dată. În final, pachetul de lucru a urmărit formarea profesorilor din toate regiunile pentru a utiliza materialele cu încredere și eficiență.
A6 Faza de co-creare
Faza de co-creare din cadrul WP4 a reprezentat un moment de referință esențial pentru a asigura că materialele educaționale dezvoltate pentru Leftover Challenge sunt ferm ancorate în practica reală de la clasă. În această etapă, profesorii de la Școala Conil și 4th Primary School of Nafplio au participat la sesiuni structurate de brainstorming, având ca scop înțelegerea modului în care temele risipei alimentare și ale sustenabilității pot fi integrate în mod relevant în predarea zilnică. Facilitatorii au folosit un instrument atent conceput, care i-a ghidat pe profesori prin puncte-cheie de reflecție, precum conceptele esențiale pe care elevii ar trebui să le învețe, practicile alimentare locale și culturale care pot îmbogăți lecțiile, dar și strategii pentru adaptarea materialelor la profiluri diverse de elevi, inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale. Sesiunile au creat un mediu sigur, în care profesorii s-au simțit încurajați să contribuie deschis, să împărtășească dificultăți și să sublinieze ceea ce consideră necesar în resursele educaționale practice.
Discuțiile au acoperit o gamă largă de teme relevante, demonstrând înțelegerea profundă a profesorilor atât asupra provocărilor pedagogice, cât și asupra celor de context. Ei au explorat modalitățile prin care sustenabilitatea poate fi conectată cu discipline de bază precum științe, matematică, studii sociale, literatură și educație civică, propunând activități practice și experimente în clasă care fac învățarea captivantă și memorabilă. Profesorii au subliniat importanța evitării lecțiilor izolate, „de sine stătătoare”, pledând în schimb pentru integrarea continuă a subiectului risipei alimentare prin rutine zilnice de învățare și conexiuni transdisciplinare. Ei au evidențiat de asemenea bariere precum timpul redus de predare, necesitatea unui limbaj adecvat vârstei și riscul de a supraîncărca elevii sau profesorii cu conținut suplimentar. În mod important, au împărtășit soluții practice pentru depășirea acestor obstacole și pentru a se asigura că materialele finale vor fi gestionabile, accesibile și incluzive, fără a împovăra curriculumul existent.
Un alt aspect esențial rezultat din faza de co-creare a fost recunoașterea rolului familiei în formarea atitudinilor și comportamentelor copiilor față de alimentație. Profesorii au evidențiat impactul implicării părinților și îngrijitorilor în educația pentru sustenabilitate și au propus strategii concrete, precum activități pentru acasă, provocări în familie, experimente simple realizate în bucătărie sau participarea la inițiative școlare de grădinărit sau compostare. Aceste sugestii, împreună cu recomandările detaliate incluse în raportul amplu, au oferit exemple clare de bune practici, indicații și contraindicații, adaptări pentru incluziune și mecanisme de evaluare atât a învățării, cât și a schimbării comportamentale.
Per ansamblu, faza de co-creare nu doar că a validat direcția educațională a proiectului, ci a și garantat că rezultatele WP4 vor fi sensibile la context, bine fundamentate pedagogic și capabile să promoveze obiceiuri pozitive de durată în rândul elevilor, familiilor și comunităților școlare.
A7 Dezvoltarea modulelor și materialelor
În faza de dezvoltare a WP4, echipa de proiect a transformat perspectivele colectate din sesiunile de co-creare, interviurile cu profesorii, feedbackul din testările jocului și mecanicile educaționale ale jocului într-un set coerent de materiale gata de utilizat la clasă. Această etapă s-a concentrat pe construirea unor resurse de învățare de înaltă calitate și incluzive, care să permită profesorilor din toate regiunile să folosească Leftover Challenge Game nu ca o activitate izolată, ci ca parte a unei secvențe integrate de învățare. Materialele create în cadrul A7 au fost concepute pentru a fi ușor de implementat, adaptabile cultural și pe deplin aliniate obiectivelor interdisciplinare ale proiectului, asigurând integrarea firească a sustenabilității și prevenirii risipei alimentare în predarea de zi cu zi.
Dezvoltarea celor trei Module de Lecție
Pe baza concluziilor din faza de co-creare, au fost dezvoltate trei Module de Lecție complementare, care reflectă principiile centrale ale sustenabilității explorate în joc și nevoile educaționale identificate de profesori. Fiecare modul aprofundează un aspect diferit al sustenabilității—raționament matematic, înțelegere geografică, conștientizare istorică și culturală, sau exprimare creativă—și toate includ adaptări pentru CES, astfel încât să fie pe deplin accesibile.
Modulul de Lecție 1: „Creați un meniu gustos, cu amprentă redusă” – Matematică & Educație pentru Mediu
Acest modul a fost creat pentru a extinde mecanica centrală a jocului, care presupune citirea și compararea valorilor numerice legate de gust și amprenta de carbon. Profesorii au observat că elevii sunt foarte motivați de această parte a jocului, ceea ce a dus la crearea unor carduri cu alimente, fișe de lucru despre amprentă, iconuri vizuale, formate de calcul pas cu pas și șabloane pentru proiectarea meniurilor.
Adaptările CES includ carduri A4 mărite, linii ale numerelor, cuburi de numărat, liste vizuale de verificare, sarcini simplificate și opțiuni de lucru în grup. Materialul final sprijină adunarea, compararea și luarea deciziilor, în timp ce îi învață pe elevi cum alegerile alimentare influențează planeta.
Modulul de Lecție 2: „Călătoria unui aliment” – Geografie, Scriere & Educație pentru Mediu
Acest modul a rezultat din dorința profesorilor de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă de unde provin alimentele și cum transportul contribuie la impactul asupra mediului. Pentru a sprijini acest obiectiv, am dezvoltat carduri de călătorie, fișe de lucru pe hartă, vizuale de secvențiere, suporturi pentru redactarea poveștilor și exemple de trasee locale vs. importate.
Materialele permit elevilor să construiască o narațiune—scrisă, în benzi desenate sau orală—despre drumul unui aliment de la sămânță până în farfurie. Adaptările pentru CES includ markere tactile pentru hărți, benzi de secvențiere cu imagini, scheme vizuale „fir roșu”, elemente pre-decupate pentru povești și șabloane pentru narațiune ghidată.
Modulul de Lecție 3: „Ce înseamnă un morcov sau un castravete ‘normal’?” – Istorie, Arte & Educație pentru Mediu
Acest modul a fost conceput ca răspuns la feedbackul profesorilor și observațiile din testările jocului, care au arătat că elevii preferă adesea alimentele cu aspect „perfect”, o mentalitate care contribuie la risipa evitabilă. Materialele includ carduri de comparație fructe-legume, ilustrații istorice ale piețelor, carduri foto cu legume imperfecte („wonky”), o fișă structurată pentru activități artistice și șabloane pentru expoziții de tip galerie.
Activitățile îi ghidează pe elevi în reflectarea asupra diversității naturale a formelor alimentelor și exprimarea acestor idei prin artă creativă. Adaptările CES includ carduri tactile cu produse, opțiuni de modelare din lut, vopsea texturată, contururi pre-decupate și materiale pentru colaj.
Resurse suplimentare dezvoltate în cadrul WP4
Pe lângă cele trei module, consorțiul a produs un set extins de resurse care să îi ajute pe profesori să predea sustenabilitatea cu un minim de pregătire:
- Carduri alimentare și seturi pe categorii (aliniate mecanicilor interne ale jocului)
- Fișe de lucru pentru calcule, scriere de povești, sortare și clasificare
- Adaptări pentru accesibilitate: formate cu litere mari, instrucțiuni ilustrate pas cu pas, fișe prietenoase CES, alternative prin gesturi, versiuni simplificate ale exercițiilor-cheie
- Note de ghidare pentru profesori integrate în fiecare lecție
A8 Sesiune de predare „Leftover Lab”
Sesiunea de formare Leftover Lab – Waste Not, Teach a Lot a reunit câte doi participanți din fiecare organizație parteneră pentru o experiență practică de învățare de două zile, găzduită la Școala Primară CONIL din București. Scopul laboratorului a fost formarea profesorilor și a personalului educațional în integrarea conștientizării risipei alimentare și a sustenabilității în practica didactică de zi cu zi. Evenimentul a creat un mediu de învățare incluziv, în care participanții nu doar au observat, ci au și exersat activ integrarea conceptelor despre risipa alimentară în scenarii reale de clasă.
Sesiunile de predare i-au ghidat pe participanți pas cu pas prin cele trei Module de Lecție elaborate anterior în WP4. Ei au explorat calculul amprentei alimentelor prin activități matematice de grup, au cartografiat călătoria unui aliment folosind instrumente de geografie și tehnici narative, și au experimentat cu știința și arta discutând ce înseamnă un morcov sau un castravete „tipic”. Aceste elemente sunt evidențiate clar în programul Zilei 1, care include ateliere dedicate fiecărui modul, exerciții practice și reflecții de grup pentru consolidarea învățării.
Dincolo de modulele de lecție, Leftover Lab a oferit oportunitatea de a experimenta practici incluzive și experiențiale aliniate cadrului pedagogic C.O.N.I.L. (Create Connection – Observe – Nurture Innovation – Integrate – Lead Change). Participanții au învățat prin mișcare, colaborare și dialog deschis, aspecte evidențiate în prezentarea de formare, care pune accent pe activități de conectare între profesori, observarea bunelor practici din Europa și integrarea sustenabilității în orele de științe, limbă, educație civică și arte.
Un moment reprezentativ al Zilei 2 a fost vizita ghidată în grădină, unde profesorii au explorat tehnici de compostare, grădinărit urban și strategii practice de reducere a risipei alimentare în mediul școlar. Această învățare în aer liber a consolidat importanța educației bazate pe natură și dezvoltarea unei comunități sustenabile. Participanții au analizat și varianta preliminară a Ghidului Profesorului, au testat Leftover Challenge Game folosind exemple reale din curriculum și au oferit feedback structurat de evaluare, toate acestea fiind documentate în programul de predare pentru Ziua 2.
Per ansamblu, Leftover Lab a fost o experiență motivantă și îmbogățitoare pentru toți participanții. Ei au fost implicați într-un mediu educațional incluziv, au învățat să utilizeze instrumentele de lecție și mecanicile jocului, au observat bune practici, au experimentat în mod creativ și și-au consolidat capacitatea de a integra conceptele despre risipa alimentară în diverse discipline școlare. Evenimentul a îndeplinit cu succes obiectivele WP4 privind formarea profesorilor, dezvoltarea competențelor și pregătirea educatorilor pentru implementarea materialelor finale cu încredere și eficiență în propriile clase.
Manualul final pentru utilizatori – nu doar instrucțiuni de joc, ci o resursă completă pentru predare
După colectarea feedbackului amplu din sesiunile de co-creare și în urma sesiunii oficiale de formare a profesorilor desfășurată în România, echipa de proiect a finalizat un Manual al Utilizatorului incluziv pentru Leftover Challenge. Acest proces a arătat că profesorii nu aveau nevoie de un simplu set de reguli pentru joc, ci de o resursă structurată și bine fundamentată pedagogic, care să îi ghideze în integrarea temelor risipei alimentare și sustenabilității în curriculum. În consecință, manualul a evoluat de la un simplu ghid de utilizare la un instrument educațional complet. El reflectă acum temele-cheie exprimate de profesori: conexiunea transcurriculară, accesibilitatea, includerea copiilor cu CES, implicarea narativă și nevoia unor materiale care să reducă, nu să crească volumul de muncă.
Manualul finalizat oferă un cadru educațional clar, incluzând corelări cu curriculumul, instrucțiuni detaliate de predare și materiale gata de folosit la clasă pentru toate cele trei module. Acesta explică modul în care fiecare componentă a jocului se conectează cu Matematica, Geografia, Istoria, Artele, Scrierea și Educația civică, asigurând o integrare firească a conceptelor de sustenabilitate în lecțiile obișnuite. Manualul include de asemenea ghiduri de organizare, tehnici de sprijinire treptată (scaffolding), fișe diferențiate, materiale vizuale, strategii pentru elevii cu CES și indicații pentru profesori, dezvoltate direct din observațiile la clasă și din feedbackul testărilor internaționale. Instrumente printabile precum hărți de călătorie, carduri alimentare, fișe de lucru, șabloane de povești și întrebări de reflecție sunt incluse pentru a sprijini profesorii în planificarea lecțiilor în mod eficient și cu încredere.
În mod esențial, Manualul final al Utilizatorului funcționează ca un curriculum complet, oferind multiple modalități de implementare în funcție de nevoile școlii. Profesorii îl pot utiliza pentru un proiect de sustenabilitate de o săptămână, pot integra treptat modulele în lecții specifice fiecărei discipline, pot desfășura activitățile în cluburi de mediu după ore sau pot dezvolta proiecte transdisciplinare care combină matematica, orientarea pe hartă, arta, storytelling-ul și educația civică. Manualul oferă și sugestii pentru activități de învățare acasă, implicarea comunității și adaptări incluzive, consolidând schimbarea comportamentală pe termen lung. Prin acest format extins, Manualul Utilizatorului asigură o implementare consecventă, bazată pe dovezi și incluzivă a Leftover Challenge în toate regiunile partenere, maximizând atât calitatea educațională, cât și impactul.
